Dorica Dan și-a dedicat viața unei cauze care implică suferință și rezultate nesigure în încercarea de a ușura povara unor bolnavi greu de diagnosticat. O experiență proprie a împins-o pe acest drum, descriindu-se ca o persoană care nu-și abandonează niciodată proiectele.
Dragostea unei mame mișcă munții din loc, iar Dorica Dan, dorind să-și ajute fiica, a reușit chiar mai mult. În peste două decenii de muncă a devenit cea mai importantă voce din România în ce privește protecția pacienților cu boli rare.
Fiica ei, Oana, 38 de ani, suferă de sindromul Prader-Willi, o boală care se caracterizează prin „hipotonie severă (n.a. lipsa forței musculare), apetit scăzut și dificultăți de hrănire la începutul copilăriei, urmate mai târziu de o alimentație excesivă și de dezvoltarea treptată a obezității morbide (dacă aportul alimentar nu este strict controlat). Reperele motorii și dezvoltarea limbajului sunt întârziate”, conform…
