În 1978-1979, în cotidianul italian Corriere della Sera au fost publicate nouă reportaje ale filosofului francez Michel Foucault despre revoluția iraniană, rezultat al unui acord între ziar și „Équipe Foucault”.
Primul reportaj, intitulat «Armata, când pământul se cutremură» (28/9/1978), precedă cu trei luni plecarea Șahului și întoarcerea ulterioară în Iran, de la Paris, a ayatollahului Khomeini. Șahul, susținut de SUA, care favorizaseră lovitura de stat împotriva prim-ministrului Mossadeq, sărbătorise recent cu fast aniversarea a 2.500 de ani a Imperiului Persan.
Reportajele lui Foucault ilustrează revoluția de la Teheran, însoțite de reflecția militantă a filozofului care, membru al Partidului Comunist Francez, vedea cu entuziasm „schimbarea puterii” în Iran, rezultatul acțiunii revoluționare de jos, „cu mâinile goale”, de natură maoistă.
Progresiv, însă, mai ales în ultimul reportaj din 13 februarie 1979 intitulat „Un butoi cu pulbere…
